joi, 28 august 2008

Un camp verde. Un suflet crud.


S-a trezit de dimineata stiind ca azi e ziua in care nu va mai putea suporta. Ce nu va mai putea suporta? Toate lucrurile care ii alcatuiesc viata de zi cu zi, sau mai bine zis... nimicul.De atatea saptamani se trezeste, se ridica din pat si isi croieste drum, prin toate lucrurile aruncate pe jos, pana la bucatarie. Deschide frigiderul, il inchide, il deschide din nou pentru a lua o sticla. Se tranteste pe canapea si asteapta... nici el nu stie ce. Peste o ora trebuie sa ajunga la noul loc de munca, la cel care l-a mutat din oras pentru o suma mai mare de bani, dar l-a lasat singur. In fiecare noapte se intorce acasa, isi arunca paltonul si cheile si se aseaza iar pe aceeasi canapea pe care, daca nu ar fi considerat nebun, ar declara-o cel mai bun prieten.
Isi ia pe el sortul si un hanorac vechi...doar ele ii mai amintesc de vechea lui viata. E inca tanar, dar parca a trait deja doua vieti.
Era atat de liber, de independent... atat de inconjurat de prieteni.
Se ridica, priveste in gol si inima ii bate cu putere. Iese afara si incepe sa alerge in noapte. E descult si abia a plouat, dar nu ii mai pasa de nimic. Se simte atat de liber... Actiunea de acum face ca actiunile cumparate zilnic la serviciu sa para complet lipsite de importanta.
Se arunca in iarba din parc si se gandeste la el. Se ridica abia peste aproape doua ore si alearga din nou, spre casa.
Ajunge, ia o foaie si un pix si cu mana tremuranda si cu inima aproape iesindu-i din piept reuseste sa scrie ceva. Isi pune intr-un rucsac hainele preferate si a doua zi, imbracat sport, se duce la serviciu. Intra in biroul directorului fara sa bata la usa, pune foaia pe masa si pleaca... fara sa spuna un cuvant.
Se gandeste ca este impardonabil cum o suma mai mare de bani l-a schimbat din cel care dadea dovada in orice moment de o bonomie incredibila, intr-un robot. Totusi, se pare ca robotul avea un "hidden file" cu numele "Amintiri" destul de gros. Atat de gros incat a determinat robotul sa se autodistruga pentru a lasa cale libera omului liber.

Niciun comentariu: