vineri, 28 noiembrie 2008

Bucurestiul meu. Prieteni, imi pare rau...


Navetista. Asta sunt. Din Popesti-Leordeni in Bucuresti si inapoi. Zilnic.
Am 5 prieteni buni pe care ii iau cu mine peste tot. 3 dintre ei o iau razna cand simt prezenta Bucurestiului. Cei 3 se numesc: Sight, Smell si Hearing.

Sight tine sa imi aminteasca in fiecare zi ca el este cel mai afectat dintre toti 3 de acest peisaj. Ma roaga sa ii demonstrez ca apreciez faptul este langa mine de cand ma stiu si ma roaga sa fac asta mergand mai des impreuna in locuri in care mergem vara. Oricum, daca nu am merge impreuna nu ne-am putea bucura de frumoasele peisaje... asa de buni prieteni suntem.
Il apreciez si nu pot sa inchid ochii si sa trec peste suferinta lui... desi asta este tot ce ar vrea: sa inchid ochii mai des.

Smell, spre deosebire de Sight, este mai putin deranjat iarna. Imi spune ca daca as putea sa port tot timpul fularul ala parfumat, nu ar mai avea nevoie de nimic. Imi reproseaza mereu ca nu ii fac viata mai frumoasa, cu toate ca as putea.

Si Hearing este afectat de locuri ca astea, dar cel mai putin. Zice ca pentru el tot ce conteaza este ca are o prietena atat apropiata care asculta o muzica atat de buna. Ce pot sa spun... asa e el, politicos.

Ma scoate din sarite ca am niste prieteni atat de buni, dar pe care modul meu de viata ii tortureaza.

Niciun comentariu: