Ieri ma aflam pe drumul spre casa. Acelasi drum in fiecare zi. Eram in maxi-taxi, asteptand sa plece din statie. Aceeasi asteptare in fiecare zi. Ma gandeam la rutina asta si la cat de tare ma deranjeaza prezenta ei in viata mea si, mai ales, ca, momentan, nu am cum sa o fac sa dispara. Cu gandul la niste lucruri atat de "placuute" si din cauza oboselii fata mea s-a transformat din cea care emana fericire si optimism in una complet opusa. La un moment dat am realizat transformarea, dar nici nu am vrut sa fac ceva pentru a imbunatati expresia "chinuita" a fetei mele... nu merita sa ma obosesc.
Peste ceva secunde a urcat un copil in maxi-taxi impreuna cu tatal lui. Baietelul asta avea o energie pozitiva care se facea simtita pe o raza de cel putin 3m. M-am uitat la el si m-am gandit ca ultimul lucru pe care ar vrea sa il vada ar fi o fata plictisita ca a mea, asa ca intr-o clipa mi-am inseninat expresia fetei pentru a nu-i umbri ziua.
Cand a trecut pe langa mine, fara sa imi dau seama, am inspirat adanc... probabil pentru a simti mirosul copilariei. Si l-am simtit: guma de mestecat cu aroma de capsuni si pepene. Asta chiar m-a binedispus.
Ii multumesc copilului din maxi-taxi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu