Bucurestiului meu, dati-i si lui un leu...

In cel de-al doilea articol din categoria "Bucurestiul meu" voi analiza cersetoria din punct de vedere economic.
Acum ceva vreme in "Micul Paris" o femeie isi impingea fetita spre multimea de mese. Aceasta a pornit cu o oarecare nesiguranta, dar a prins curaj pe parcurs, iar dupa cateva minute s-a intors la mama. Reactia acesteia mi-a dat de inteles ca raportul efect/efort a fost subunitar, ceea ce inseamna un singur lucru: compania a iesit in pierdere. Dupa o motivare negativa cu cateva urlete si inghiontiri indurate privesc neputincioasa cum forta de munca este inapoi impinsa catre piata pentru a incerca sa vanda niste... dragalasenie.
Cersetorii scarbosi si cei socanti reusesc sa obtina profit prin aceeasi modalitate ca reclamele proaste. In cazul in care nu stiati, anumite reclame sunt facute prost sau nu au niciun inteles deoarece acest lucru starneste atentia posibililor clienti si ii face sa retina marca si sortimentul anumitor produse. Frumoasa strategie de marketing!
Mai sunt cersetorii care vor sa aiba un impact mare asupra omului prin intermediul scrisului. Coca-Cola style. Pe un carton (hei, ce conteaza materialul?!), cu un scris mare si lizibil, un mesaj scurt si de efect: "Sufar de cancer la plamani si mai multe boli" sau "MOR DE FOAME".
Am vazut in metrou ca unul dintre ei adopta tactica de intimidare a concurentei numarandu-si banii adanc indesati intr-o caciula (mare, daca are vreo relevanta).

Iata, dupa 3 ani de econimie, ce strategii folositoare am descoperit la cersetorii nostri si ceva imi spune ca ei nu au facut nici pe jumatate.

P.S.: in cazul in care va intrebati, pana am coborat din metrou, cersetorul a numarat in jur de 50 de lei, iar caciula era inca pe jumatate plina. Spor la treaba baieti!